joi, 30 decembrie 2010

dansul spagilor

 
curajos, ca'ntodeauna, gubernu' nost' terebel, si de sacrificiu, adopta solutzia blitz-shpitz-krieg, a nici calului calare pe nici magarului, rezultind, evident, un catir ambidextru de toate copitele din dotare, anume sa umple tzara de autostrazile nenascute, ce pling, inca, in burta mamii, lor de traba, ca sa fie lasate sa vaza lumina, alba, a zilei, ca'n basmele populare ale romunilor, din conturile barosanilor ce se rasuceste, si'i  arde cearsafurile de matase, in fiecare sara, de doru' lor.
zbura'vor spagile cu viteze supersonice, pe tot cuprinsu' patriei, spagi date, de data asta, care sa fie luat la purecat peste rind, spre binele, si propasirea, tzarisoarii, p'in reprezentantzi.
la multz ani romunia, oriunde te'ai afla! 
in paradise fiscale, in ofshoare, oriunde! 

scirbosenia secolului

macar o data'n an sa fiu si io d'acor' cu cetepeaua, ce cata sa le toarne'o galeata cu apa rece'n cap infierbintatzilor rebolutzionari de supapa, si cu condicutza, al caror reprezentant de va(r)za e campeonu' la ridicat asistentza postacilor, de partid, zice el, pentru performantza inimitabila d'a'l deriziona pina si p'unu' din putzinii eroi adevaratzi anterebolutzionari, si fara agenda ascunsa (or disidentza stipendiata), e vorba de LIVIU BABES, cel care s'a sacrificat nu pentru a'i aduce la putere nici pe basescu, nici pe crin cu pesedaci in coada.
sau pentru ca avea rate la cec.

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/si-totusi-nu-s-a-aruncat-degeaba-de-la-balcon-56913.html

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/asaltul-clonelor-in-cazul-sobaru-despre-evolutia-ramelor-postace-56950.html

in ce tzara or nazui nemernici precum gotziu asta sa traiasca, daca pentru a'si vedea confirmate idiosincraziile, sau de a'si vedea deplin satisfacut stapinu', nu s'ar da in laturi sa incurajeze totzi disperatzii sa creada c'o sa sporeasca  pibu' pe cap de locuitor daca o sa ocupe (ocupatzi garile!) toate locurile de o anumita altitudine din calea vremelnicilor conducaretzi de tzeara?
nu's ş'aşa sufitzientzi nebuni la stirile de la ora cinci, sau de la toate celelalte ore, care se catzara in cele mai ciudate locuri pentru a'si vedea satisfacute tot felu' de revendicari?
stim cu totzi ca tzeara asta'i perduta fara sperantza, da' sa'i mai dam si noi brinci, doar ca sa vaza lumea ce dasteptzi om fo', ca sa ce?
ca sa ponta?
ca sa crin?
ca sa basescu?
bleah!
intzeleg ca si BABES o fo' tot elektrik, precum nefericitu' de sobaru, sau ca walesa, da' a nu vedea diferentza intre astia e dovada de prostie, daca e sa acorzi prezumtzia bunei credintze, or ticalosie, in toate celelalte cazuri.

barem pentru faptu' ca babes n'a avut ocazia sa'si faca asigurare 'nainte, nici sa'i vie dan diaconescu cu portocale la spital.



miercuri, 29 decembrie 2010

profesiune de credintza

PROFESIUNE DE CREDINTZA - RADU BANCIU

 BANCIU 
exemplu de jurnalist 
fara 
 reflexe pavloviene
de catzelus
invatzat
sa
stee 
in doo labutze,
si sa faca frumos
    in asteptarea      
               unui              
                                   os,                                   
                             sau a                              
                OSULUI                  
cel mare,
sau,
si mai rau,
fara minima obedientza preventiva
a celui ce stie
sa  nu se pishe 
'mpotriva
VINTULUI
TURBAT,
sa nu sa se puie rau
cu
cei asa-zisi
PUTERNICI,
si car' ar putea sa faca un pustiu,
 de bine,
cu 
o vorba "buna", 
acolo unde trebe,
pentru 
a'si pierde  
bucacica lui
de pita,
                   NEAGRA,                  
cu toate ca si el are copii
de crescut,
ca noi totzi.

citzi 
dintre voi(noi)
n'ar fi pus
botu'
la un
cinci-
zece
mii
de ieuroi
contra
privilegiului
d'ai spune
lu' nea jiji
   "cita dreptate avetzi, domnu' gigi!"   
sau, simplu'
        "sa traitzi, nea gigi!"?        

da'  citzi dintre voi(noi)
nu v'atz (nu ne'am)  gindi
de doo ori
inainte de a spune
 pe post, 
postu' de radio unde colaborezi ,
si care urmeaza
 sa'si inceteze 
existentza
odata cu cumpararea lui de catre (sanchi!)
                TURCESCU,             
                  ca TURCESCU                 
a ajuns
milionar
in ieuroi
nu datorita,
sau din cauza, 
alegetzi ce va convine,
calitatzilor
lui
de
giurnalist? 

mai ales ca
               TURCESCU              
a anuntzat
ca,
cica,
      o sa pastreze         
           putzinii         
       angajatzi      
      ramasi       
       pe metereze       
         la locu' actziunii,        


ca orice
fatza a locului,
                     putzin                     
                    bortzos(bortzoasa)                   
cu multiple
UMFLATURI 
valabel
nu numa'n
folbal...
c'asa'i
in tenis
te doare'n penis 


pentru amatori:
emisiunea intreaga
mai jos
apasa

fabricat in romunia, da' s'o stim si noi

p'in ce contribuii io la esirea romunichii din criza, acuma cin' avintu' consumeristic ma alunga si pe mine den casa?
pai, din citeva (fo doo) carucioare pline ochi, si un bun de folosintza 'ndelungata procurat de nevoie, nu stiu daca cu altceva decit cu o chisalitza d'usturoi, d'aia din lemn, si care nici ea nu avea freo etichetzica, tzeva, care sa'i indice (nu po' sa'l indic) provenientza, asa ca nu m'ar mira ca si aia sa fie opera unor maramureseni cu ochii oblici.
n'am luat in considerare produsele halimentare a caror origine e 'ntodeauna incerta, de cin' au ajuns pina si tzîganii sa faca marketing p'in pietze cu merele turco-mozambicane prezentate ca fiind romunesti suta la suta.
d'aia'm pui si io 'ntrebarea, ca prostu': oare e posebil sa fim asa de tembeli ca dupa ce de fo' cel putzin zece ani, si cale de citeva gubernari, ni se tot propune sa cumparam produse "fabrikat in romunika", cu campanii concepute si platite, spetzial pentru asa ceva, sa nu reusim sa incropim ni'ca care sa dee si rezultate?
ca amatori dornici, ca si mine, sa 'ncurageze productzia natzionala de bunuri si servicii (nu secretze !) mai se ezista.
ca sa le cumperi mai 'ntii tre' sa si afli care's alea, cu certefecat in buna regula, nu pe vorbe!
dac'am fi neste patriotzi, si nu patrihotzi, cu ceva istetzime la baza, n'am mai astepta initziativilii gubernamentale, care, se dovedeste de fiecare data, nu poa' sa iasa decit precum gubernantzii insisi.
adeca, sa nu fie ni'ca de capu' lor!
da' ma uit la minunatele televizii, ce continua sa se nasca precum ciupercile dupa ploaie, sfidind criza, si care ne pling TOATE de mila, si care TOATE, inclusiv televizia NATZIONALA, se'ntrec sa cumpere "FORMATE" deformate si deformatoare, pentru imbecili,  de la strainii (cin' io'ndragit nu le'o mincat, vaz, irima ciinii) aia car' in tzarile lor au grija sa'si pastreze lucrurile (ceva mai) de calitate.
ce'ar fi dac'ar produce neste emisii, ca sponsori s'ar gasi, in combinatzie cu "o negubernamentala" ce si'ar propune asa ceva, cu o componentza, competentza si integritate dincolo de orice 'ndoiala (un fel de SAR pe domeniu), si car' ar face teste comparative la produse diverse, din import si autohtone, ABSOLUT PUBLICE, si car' ar si elibera atestatu' respectiv sub forma unui abtzibild pe fiecare produs in parte?
ceva in genu emisiilor straineze care testeaza tot felu' de gadgeturi...
firmele care se simt capabile s'ar inscrie singure, asigurind si finantzarea.
n'ar avea gubernu' nici o traba, si asa am afla si noi ce se mai produce in tzara asta.
n'ar fi mai interesant decit sa vedem tot felu' de soacre, prelipceni si protobecali incaierindu'se?
nu tu taxe prohibitive la importuri, nu tu incalcare a concurentzei, asa ca decit sa mincam unguri, si alte natzii, pe piine mai bine ne'am manifesta natzionalismu' intr'un mod ceva mai dastept.

un luca, ca niculescu nu'i pot zice, care suge de la mai multe oi

recte: state!
state de romunia
si state de france
fiind cu curu'n (cel putzin) doo luntri.
si se comporta, si comenteaza, in consecintza.

luni, 27 decembrie 2010

LA MULTZI ANI, EU!

inclusiv in doo mii un'spe!
ELENA UDREA MATROANA, pardon PATROANA, la SPTFM?
sa fie oare posibil?
cel ce'o facut'o de (la) comanda 
atunci cu presedintilii norvegiei?

si cu 
BANCIU&STANESCU 
ce'or avea de gind?

ca astia's cam slobozi la gura, 
inclusiv,
sau
MAI ALES, 
desp'e ea,

JOS 
LABA
DE 
PE 
BANCIU
si
STANESCU
(eventual si de pe pahonţu, rockeru'DINAMOVIST!!)
UDROAICOOO!!! 

sarbatori (aproximativ) fericite, cu zbor d'asupra unui cuib de cu(r)ci, dupa un rusinos zero la zero, nici macar la pauza...

sarba(u)tori (vorba lu' stanescu) de cîcat, cu antreu de sinjerete pe bancile de la cassa popo'ului, urmat de cirnatu' pe varza al hysteriei adiacente, ca p'orma, ca sa fie tacimu' complet, sa survie si'o frumushatza de piftie depresioasa, in plan personal, nu accelerat, ca vorba aia, deprimat ca in anu' asta, ca in anu' trecut si ca de cind ma stiu, niciodata n-am fo'!
deja fezandat de essperentza cu icaru' elektrik teverist, marturisesc c'avui  revelatzia fenomenului petrecut cu incasii aia ce si'au parasit in mod inexplicabil machu-picchiu' natal, desi ei, saracii, n'aveau, se pare, probleme cu pavajele ulicioarelor ce conduceau spre locurile unde'si desfasurau ei activitatzile descapatzinante, acolo videanu livrind marfa de cea mai buna calitate ce rezista si azz in cele mai bune conditziuni.

ceea ce nu'i cazu' pe la noi, unde deplasarea pe orice portziune aleasa in mod aleator, fie si d'un centimetru patrat, de pe parcursu' minunatii noast'e capitale e echivalenta cu o expeditzie la vulcanii noroiosi, atunci cind e udeala afara, sau prafosi, cind se'ntareste "asfaltu' romanesc", original patent, altu' decit aglomeratu' de pacura si pietricele ce ne este vindut de catre "edilii nostri" golden blitzieni, ori nu, drept mixtura asfaltica.

am fost sa'i "colind luminitzele", taman in sara d'ajun, lu' premarele carele este olempian oprescu, parcurgind  un traseu initziatic 'ntre peatza romana, nu numaru' noo, si domitziliu'mi congiugal situat in sectoru' omului fara fatza negoitza.

cu fiecare beculetz aprins, cu fiecare dungulitza trasata pe sus numitu' asfalt supurind p'in fiecare por jegu' si mizga ce numa'n minunata noast'a capitala le  potzi 'ntilni, cu fiecare cosuletz de gunoiutz, bancutza ikea, jardiniera fantezista, simtzeam ca mi se acutizeaza senzatzia nashparlie c'as putea'o apuca 'nspre dealu' un' s'afla balconu' ce'i pe cale sa devie mai celebru decit cel din romieo si giulietta.
o durere surda'n regiunea fiintzii mele ce numa' pentru sarbatoare nu ma pregatea, mai ales ca in ziua din'nainte, pe parcursu' a doar citeva ore, avuram parte de plonjonu' in bazinu' cu guvizi ai subect (accentu' pe guvizi, nu pe bazin, atentzie!) parlamentului, de un holdap ca'n filmele de la boliud, (pe linga "locatzia" caruia chiar trecui, freo sase ore mai tirliu, si jamu' spart tot nu fusese 'nlocuit, ca doara trebuiau prinse stirile de seara, cu relatarile nelipsitzilor reporteri levolver de la fatza, desfigurata, a locului), ba furam beneficiari, in premiera mondiala, mai mult ca probabil, unui rezultat strins de zero la zero, nici macar la pauza (ca n'au mai facut pauza!), smuls de reprzentantzii nost'ii alesi democracic la botarea uneia din nenumaratele motziuni de cenzura.
d'atunci, inspirindu'ma nerusinat din 'ntzelepciunea multimilenara a fratzilor cu ochi oblici fabricantzi de Ipho(a)ne, mi'am tot chinuit capacitatea imaginatzionala netagaduita, demna d'un fiu al popo'ului meu, pentru "a pune umaru" la limitarea efectelor nebanuite ale bunelor gubernari ce'or fo, si car' or sa mai fie.
poze luate de pe saitu' respectiv fara acordu' propetarului, cu toate
recomadarile contrarii, si ad litteram, de acolo! 



si pen' ca mosu' trebuia sa vie si la mine, iacata c'o vinit si mi'o adus, chiar in seara aia, o sanatoasa stare gripala 'nsotzita de frisoane pentru fi'mea, 'mprejurare ce mi'a produs, prin ea insasi, o noo revelatzie, cin' la 'ndemnu' nevestii, am calcat pragu' citorva farmacii din cartieru'mi, ș'al lu' negoitza totodata, costatin' ca, p'o distantza nu mai mare de doo-trei sute de metri, sin' freo 10-15 farmacii, fiecare cu badigardu' din dotare, chiar de's ei de conditzie sec'n'heend, ca's vechii portari de comparativa 'ntzolitzi in haine "de firma" (de paza si protectzie!), ce aduc aminte mai mult de personaju' de mai jos.
iar s(u)cursala bancara jafuita n'avea!
pai, nu'i, dom'le, mereu surprizatoare romunika, cu tot cu brandu' ei de tzeara, mai ales ca'i vazui de dimineatza pa nutzika si invitatzii ei dantzuindu'se (jam)parale cu base (ce'o fi 'n sufletzelu' mariei?!) si compania ca si cum lumea'i (tot) a lor, cu urs cu tot.
parca nu le'a dat statu' vile de protocol un' sa se hlizeasca, far sa'i vaza pulimea!
plimbatzi, baaa, ursu'...

ps1
si titlu'i furat!
ps2
oare as mai fi scris acilișea daca ma mai uitam si pe canale?


joi, 23 decembrie 2010

miercuri, 22 decembrie 2010

doo's'unu - doo'j'doi, daniletz e cesemoi: iar au tras astia in noi!

AM INVIIINS, BRATZILOOOOR!!!! 
si ne'am vazut, in zvirjit, dupe lupte zeculare, car' or durat pin' s'or oprit, visu'  cu ochiu' maro,
ADECA 
SA'L IMPUNEM, 
CU FORZZZA NOASTRA 
de NESTAVILIT,
p'al nost'u hipiot cristy daniletziot 
in 'nalta fonctzie de 
PURTATOR de MAPA 
            (profesionala)             
al MULT STIMATEI,
si iubitei,
  DOAMNE BARBULESCU,
sa ne traiasca si asta
O MIE DE ANI FARA REPARATZII CAPITALE !!!
de trei ori 
URAAAAA!!!!
N'am murit,
DECI,
dejaba
LA BOBILUTZIE 

conform HOTNEWS.ro

noi succese ale comédíei romunesti in actziune; grafica pe calculator loveste din nou!

Primul avion supersonic românesc ar putea decola în prima jumătate a lui 2013. E vorba de aparatul experimental E-111, aflat deocamdată în faza de proiect.

iar am avut dreptate!



cu toate ca am capu' mare...

da' basea n'o sa aiva curagiu sa deschiza gura de data asta, ca nici nu l'ar mai crede niminea:

Franta, centrale nucleare si aderarea la Schengen. 
Fata nevazuta a unei afaceri
de Dan Tapalaga
HotNews.ro Miercuri, 22 decembrie 2010, 13:26 Actualitate | Opinii


"Franta este prietena fidela a Romaniei si nu va va trada niciodata", afirma Nicolas Sarkozy in februarie 2008, intr-un discurs tinut in Parlamentul de la Bucuresti. Dupa trei ani de la semnarea parteneriatului strategic, Franta a tradat. Si totusi, cum se explica trecerea subita de la relatii privilegiate la antipatie? Doar din meschinarie electorala sa fi intors Sarkozy foaia? O afacere mai putin vizibila a subminat in ultimul an si jumatate relatia dintre cele doua tari: ratarea de catre Franta a unui contract cam de trei-patru ori mai mare decat afacerea avioanelor F16. Este vorba despre vanzarea de tehnologie franceza pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. P 8 decembrie 2010, Comisia Europeana a avizat, dupa un an si jumatate de presiuni subterane din partea Frantei, constructia reactoarelor cu tehnologie canadiana. Cum nu mai avea nimic de pierdut, Franta a tradat.

Problema constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda cu tehnologie franceza a fost ridicata in timpul vizitei presedintelui Nicolas Sarkozy la Bucuresti, in februarie 2008. Potrivit unor relatari din presa, ministrul de externe de atunci, Adrian Cioroianu a confirmat ca, in timpul intrevederii pe care a avut-o cu Traian Basescu, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, s-a interesat de posibilitatea ca Romania sa cumpere tehnologie nucleara franceza. De atunci, Franta a inceput un lobby agresiv, miza fiind de cel cel putin 3 miliarde de euro. Spre comparatie, contractul pentru achizitionarea avioanelor F 16 se ridica la 1 miliard de euro.

In mai 2009, francezii deja stiau ca afacerea reactoarelor 3 si 4 a picat. Presedintele Traian Basescu facea de acum declaratii publice care nu mai lasau loc la negocieri cu francezii: "Deocamdata mergem pe aceeasi tehnologie la reactoarele 3, 4, pe tehnologie canadiana. Nu se pune problema sa venim cu altceva, pentru ca intretinerea ar fi prea scumpa". Detalii aici

O luna mai tarziu, in iunie 2009, cand a devenit clar ca Romania nu va cumpara tehnologia de la francezi, Romania trimitea la Comisia Europeana documentatia de notificare a investitiei. Avizul favorabil a venit cu intarziere de un an si jumatate pentru ca, in tot acest timp, Franta a exercitat presiuni puternice la Bruxelles, care au intarziat avizul Comisiei pana in 8 decembrie 2010.

Investitia in reactoarele 3 si 4, estimata la 4 miliarde de euro, va fi realizata de Energo Nuclear, companie controlata in proportie de 51% de compania de stat Nuclearelectrica. Ceilalti actionari sunt RWE (Germania), Enel (Italia) si GDF SUEZ (Franta), fiecare avand cate 9,15% din titluri, in timp ce ArcelorMittal Romania si Iberdrola detin cate 6,2% din actiuni. Chiar daca Franta participa, prin actionarul GDF Suez, la contructia celor doua reactoare, marea miza era vanzarea tehnologiei franceze catre Romania. Operatiune esuata, cateva miliarde de euro pierdute. Reactoarele 3 si 4 vor fi construite, la fel ca 1 si 2, cu tehnologie candadiana (CANDU). Discutia tehnica, care dintre dintre cele doua tehnologii - franceza sau canadiana - ar fi fost mai bune, ramane in seama specialistilor.

Cert este ca, de acum, francezii se tem ca, pierzand Cernavoda, scad sansele ca a doua centrala nucleara, pe care Romania intentioneaza sa o construiasca in Transilvania, sa fie echipata cu tehnologie franceza.

Afacerea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, ratata de francezi, se adauga la motivele deja stiute care au stat la baza deciziei Parisului de a solitica, in mod oficial, amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen. Daca nu cumva este cel mai important motiv, despre care nici poltiticienii romani, nici cei francezi nu vor pomeni vreodata ceva.

preambul la "Marele Razboi P(ol)itic de Zece Ani"



SENATUL EVZ: 2011-2020: decada Marelui Război Politic în România

Autor: Sorin Ioniţă

Marţi, 21 Decembrie 2010


După o scurtă perioadă de acalmie, reîncepe.


2011 nu va fi un an de convalescenţă după criza economică, după cum ar fi fost de dorit, în care să consolidăm ajustările obţinute cu mari sacrificii în această perioadă. Ci, după cum se anunţă, va fi anul cu un buget bazat pe salve pregătitoare pentru lunga - şi, zic eu, nefasta - campanie electorală din 2012: în vară, alegerile locale (care, de când preşedinţii de judeţe se votează direct, au căpătat o importanţă cel puţin egală cu cele naţionale); iar spre sfârşitul toamnei, cele parlamentare. Apoi va urma un an de pauză, pe urmă iarăşi un an electoral, şi tot aşa.


De fapt, cum arătam într-un raport SAR în urmă cu un an, dacă decada 1990-2000 a avut trei ani electorali, iar 2001-2010 - patru, decada care începe peste două săptămâni va avea nu mai puţin de cinci ani electorali: 2012, 2014, 2016, 2019, 2020. Cu alte cuvinte, jumătate din aceşti zece ani îi vom petrece în campanii - absurde, veninoase, distorsionante de dezbatere publică raţională, dacă a mai rămas vreo urmă de aşa ceva.

Intervalul dintre aceste campanii e prea mic pentru a ne trage sufletul şi a coagula vreo agendă reală de guvernare, iar orizontul de timp al cabinetelor va fi extrem de scurt, ele fiind sub presiunea perpetuă de a "da ceva categoriei X în următoarele şase luni". Nici nu vreau să mă gândesc cum va funcţiona preşedinţia română a UE, programată pentru semestrul doi 2019, în plină bătălie prezidenţială internă şi cu un întreg an de campanie în faţă.

Aerul milenarist cu care s-a discutat în acest decembrie despre sfârşitul crizei, ca despre a doua venire a Mântuitorului, puterea propovăduind- o, pe termen scurt şi mediu, iar opoziţia persiflând-o, demonstrează exact ce spuneam: că a început campania electorală ce va dura un deceniu. Bugetul pe 2011 stă mărturie. Deşi chiar cifrele pe care se bazează el arată că e de aşteptat cel mult o creştere reală de 1,5%, iar inflaţia ar fi pe la 5,5%, s-a promis deja creşterea lefurilor publice cu 15%. Or, creştere, plus inflaţie, plus disponibilizările din 2009-2010 nu acoperă împreună decât vreo 11%-12%. Restul este deficit de cheltuieli net, în creştere faţă de situaţia moştenită.

Ideea că ce e mai greu a trecut şi că aşteptăm redresarea situaţiei s-ar putea să fie adevărată pentru mediul privat; sper să fie aşa şi se pare că va fi. Însă dacă domeniul bugetar înţelege că e momentul să se culce la loc pe o ureche - sau, cum a sugerat preşedintele, să "treacă la microajustări", după cele zise macro din anul care se încheie - asta ar fi o mare eroare. Ce s-a făcut până acum e numai un modest început care atinge doar, dar nu remediază, cele trei mari probleme care grevează bugetul României de ani de zile: lefurile publice, care încă reprezintă prea mult; cheltuielile sociale (pensii şi ajutoare, educaţie, sănătate) care încă sunt nesustenabile, în primele două cazuri, sau ineficient efectuate, în ultimul; şi procentul prea mic de venituri totale ale statului în raport cu promisiunile făcute, proiectat pentru 2011 la 33% din PIB (şi chiar şi aşa cam optimist, după cum au arătat perioadele precedente, inclusiv înainte de criză). La cum arată acum statul român, lui nu i-ar trebui un guvern, ci un Iisus care să înmulţească peştii şi pâinile, pentru că poporul vrea din buget beneficii cam cu un sfert mai mari decât contribuie.

În plus, în perioada următoare chiar trebuie accelerată absorbţia de fonduri europene, dacă este să nu le pierdem de tot. Asta înseamnă activitate facturată şi cheltuire reală, nu doar depuneri de proiecte şi semnări de contracte, ca până acum, care nu costă nimic. Nu văd spaţiul fiscal de 2%-3% pe an necesar acestei accelerări, în condiţiile în care banii de preşi co-finanţare pe proiectele UE nu se încadrează în niciuna dintre categoriile iubite de politicieni enumerate mai sus: lefuri publice, pensii, alocaţii etc.

Se confirmă, din păcate, diagnosticul nostru de acum un an şi ceva. Anume că, spre deosebire de SUA sau alte ţări cu democraţie solidă, sistemul politic românesc nu e capabil să se adapteze unui calendar cu alegeri frecvente şi continue. Cu genul de resursă umană de care dispun în momentul de faţă, partidele noastre nu pot face simultan şi luptă electorală şi guvernare rezonabilă, optând doar pentru una din sarcini - de regulă, prima.

De asemenea, mass-media au fost supuse la presiuni imense - naturale, în piaţă, dar nu numai - marcând şi ele un regres calitativ. După ani de selecţie instituţională şi individuală în care a contat mai mult talentul în a comenta conspiraţii (reale sau imaginare), încrengături de partid, non-subiecte şi a promova activ o agendă rinocerizată, revenirea la normal în anii ne-electorali este dificilă profesional, chiar cu cele mai bune intenţii, ceea ce adesea nu e cazul. Aşa că prognoza mea pe termen mediu şi lung e pesimistă: nu sfârşitul crizei ne aşteaptă, ci Marele Război Politic de Zece Ani.

de craciun ne luam ratzia de scuipatzi intre ochi, cum meritam...


cin' am ajuns in halu'n care nici sa achitam un amarit de tain, oricare ar fi ala, ca amatori cacalau.

debusolare, numele tau e basescu, sa traiesti!

 


Regimul corupt Băsescu ne-a scos din Schengen (!)
Autor: Mircea Marian

România şi Bulgaria pot intra în Schengen abia atunci când vor face „progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate”, au propus Germania şi Franţa.


Cum decizia de primire în Schengen trebuie aprobată în unanimitate de către statele UE, putem spune că mai avem ani buni de aşteptat până când graniţele de vest ale României vor fi desfiinţate.

Germania şi Franţa îl trimit la colţ pe Băsescu, cel care acum câteva zile se răţoia la liderii europeni: „Ne-am săturat să fim monitorizaţi”. Degeaba încearcă Băsescu ba să joace un rol de dur, ba să se prezinte drept „victimă colaterală”. Degeaba susţine că România ar fi respectat regulile „clubului”, degeaba încearcă să paseze vina pe romi şi pe magistraţi. Guvernanţii statelor vesteuropene nu îl mai cred. Ei ştiu că, din punct de vedere politic, Băsescu este principalul responsabil pentru corupţia din România. De doi ani (sau de un an, de când PSD a ieşit de la guvernare) are executivul pe care şi-l doreşte, are în mână politica externă, controlează toate serviciile şi direcţiile de informaţii, iar la conducerea Parchetului General şi a DNA au fost instalaţi oameni agreaţi de el. Dar, odată ajunsă la putere, camarila lui Băsescu se comportă la fel, dacă nu cumva mai rău decât pe vremea regimului Năstase. Primari PDL au fost prinşi furând fără ruşine, dar partidul nu numai că nu i-a exclus, ci, dimpotrivă, i-a reales în funcţii de conducere. Anchetele Parchetului anticorupţie îndreptate împotriva unor deputaţi şi senatori ai puterii sunt blocate de parlamentarii PDL - exact în stilul în care PSD i-a protejat pe Năstase, pe Mitrea şi pe Şerban Mihăilescu. Degeaba face Băsescu declaraţii publice în care se desolidarizează de iubiţii, dar corupţii săi pedelişti. Joc de scenă, atâta timp cât nimeni din conducerea partidului nu este sancţionat. De fapt, greşesc: Monica Macovei este ostracizată de preşedinte şi riscă excluderea pentru că a cerut PDL să o dea afară pe Monica Iacob Ridzi.


Cazul „Şoric” a arătat ceea ce poate intuiam, dar nu aveam probe: în provincie, poliţiştii sunt mână în mână cu mafia locală şi cu protipendada politică. Astfel de situaţii sunt supervizate de la Bucureşti de conducerea ministerului. Direcţia care ar trebui să-i depisteze pe corupţii de la Interne face poliţie politică - au spus-o şi Blaga, şi Băsescu, dar nu au făcut nimic ca să-i pedepsească pe vinovaţi. De fapt, care a fost reacţia lui Băsescu la anarhia şi corupţia din poliţie? Şeful statului a numit în fruntea Internelor un ministru pe lângă care Tudor Postelnicu pare inteligent şi competent.

Băsescu a sperat, probabil, ca problemele interne să fie acoperite printr-un lobby al minunatei noastre diplomaţii. S-a văzut însă că europenii nu au nicio încredere în angajaţii MAE: un singur diplomat român a fost primit în structura de vârf a Serviciului European de Acţiune Externă. Alţi trei români vor lucra aici, dar nu provin din MAE! Este şi aici responsabilitatea şefului statului, pentru că el şi-a dorit să menţină un minister infestat de ofiţeri sub acoperire şi în care trimiterile peste hotare se fac pe criteriul relaţiilor şi şpăgilor.

Nu vreau să susţin că Băsescu este 100% vinovat. Sunt convins că tagma judecătorilor are o mare răspundere. În plus, nu cred că Geoană, tutelat de Vîntu şi secondat de Cătălin Voicu, ar fi reuşit mai bine dacă ajungea preşedintele României. Dar, deocamdată, Băsescu este cel care patronează un regim corupt. Europenii au toate motivele să se teamă că, dacă intrăm în Schengen, se vor trezi pe cap cu o armată de imigranţi ilegali, celule teroriste, arme şi droguri - toate infiltrate printr-o graniţa păzită de poliţişti dornici de şpagă. Vă închipuiţi ce vor face comisari de teapa lui Şoric atunci când vor avea acces la bazele de date ale poliţiilor europene? Cu cât se va vinde avertisementul că interlopul X este căutat în Olanda sau în Italia?

Decizia Franţei şi a Germaniei de a cere amânarea primirii României în Schengen este justificată. Din păcate, pentru corupţia politicienilor vor plăti cetăţenii obişnuiţi şi va suferi economia României.


marți, 21 decembrie 2010

supapa saptaminii (culturale a capitalii)

cin' poa' sa'si imagineze c'or fo' vremi in care, pe linga ca se legau puricii cu noo'j noo de oca de fer la un piceur, ca sa nu poa' sa zboare sp'e cele zari 'mperialiste, se statea la coada pen' "presa culturala", cu mult 'nainte de sosirea "marfii", mai ceva ca la carne/slanini/oase/gitzi/tirtitzi.
poci zice ca'mi amintesc, cirlan fiin' io p'atunci, cu musteatza abea mijita, zilele de vineri dimineatza f devreme cin' m'asezam la coada la debitu' "de la rond" de la pompieri, vitan coltz cu laborator, alaturi de altzi citziva, printre care si citziva batrinei ce cumparau infriguratzi revista sovietica (mi'am dat sama dupa ce am facut gresala s'o achizitzionez o data) "veac nou", pentru "a apuca" "saptamina culturala a capitalii", revista 'ncaputa pe mina lu' ieujen barbu, si care avea, printre putzinele, si lubrica de "rock".
si cum n'aveam totzi abonament la "new musical express" si "billboard" ca fratzii ursulescu, iar accesu' la bebleoteca americana devenise problematic, cu  aportu' neprecupetzit al baetzilor cu ochii ca azuru', ne mai multzumeam cu ramasitzele aruncate p'un coltz de pagina (parca penultima) de revista ce s'a dovedit in cele din urma ca fiind a insasi "securitatzii popo'ului" in persoana.
mai bagau si poze de citziva cm patratzi cu d'alde yes, e,l&p, deep purple, led zepp, pe care le colectzionam in caiete dictando, p'intre topuri si stiri "la zi" de la shopirlica lu' cornel chiriac, caligrafiate "cool" cu carioci de diverse culori.
aveam coledgi ce capatasera un obicei pe care nu l'am 'ntzeles niciodata pe deplin, acela d'a coresponda cu rubrica respectiva, s'anume la sectziunea "top", un' chiar or cistigat ceva premii constin' in prezentza pe scena salii mari a palatului la galele organizate la sfirsit de an.
eu stiam topurile din occidentu' putred alcatuite pe baza vinzarilor, asa ca nu pricepeam cum te potzi juca cu niste titluri de "pese" pe hirtie, punindu'le mai sus sau mai jos, ca apo' sa se potriveasca ce scrii tu cu ce'o sa le iasa alora acolo.
de'a lungu' anilor lubrica o fo tzinuta, pe linga fratzii securici ursulescu, si de andrei partos, aurel gherghel (cel ce'o organizat, parca, ultimu' concert phoenix de la bucalsh, 'nainte de "episodu' ascus in boxe"), si car' or mai fi fo.
pe linga lubrica "rock" mai consumam cu delectare "gigismele" din ultima pagina (pe car' nu mai stiu cin' le producea) si, citeodata, "pionezele" lu' romulus vulpescu, ala ce'o constituit o crunta dezamagire de'a mea postrebolutzionara.
culmea, taman de cornelius vagin tudor nu'mi amintesc deoloc, si nici nu stiu sa'l fi citit freodata 'n afara de ceva cronici folbalizdice.
mi'l amintesc, in schimb, pe viitoru' purtator de trese vorbite al serei, ulieru parca'l cheama, ce tzinea un fel de cronica tv la cele doo ore zilnice, si'n legatura cu asta imi vine'n minte o faza "de milioane" pe sama careia m'am amuzat copios,  alaturi de citziva amici, atunci cin' tevereu' difuza in serial (in episoade microscopice) "2001: A Space Odyssey" lu' kubrick, fara a'i dezvalui identitatea si provenientza (probabil pentru a nu plati drepturi d'autor) iar ulieru (sau cine o fi fo', dac' il confund) stergea cu filmu' pe gios, dovedind, print'e altele, ca nu'si daduse sama despre ce vorbea ezact
iar pe magraonu' de barbu nu'l citeam decit atunci cin' se lua'n gura cu monicii de la evropa libera, sau cin' sarea calu', ca d'obicei,  la gitzii freunui poesel ce se situa mai dincolo de linia of(t)iciala.
d'altfel "multzamita" lu' barbu si gurii lui spurcate am ajuns sa citesc si publicatziile din tabara ai'lalta, anti proletcultiste.
romania literara 'n primu' rind.
deci, tot multzamita unei supape a securitatzii am aflat de unii ca iaru&co...

omerta, pardon, omleta, cu oo de ridtzipoaika


Onoarea familiei Ridzi 
de Dan Tapalaga
HotNews.ro Luni, 20 decembrie 2010, 20:54

In filmul lui John Huston, Charley Pantana (Jack Nicholson), un capo di tutti capi clasic, are o dilema: sa o ucida pe frumoasa Irene (Kathleen Turner), asasinul profesionist trimis pe urmele sale de un Prizzi, sau sa se insoare cu ea? Onoarea familiei Prizzi e un film bun, cu atmosfera de Nasul, despre doi asasini amorezati care descopera ca au fost angajati sa se ucida unul pe altul. In filmul lui Boc, cu atmosfera foarte romaneasca si numerosi gainari locali, totul este ridicol si grav, enervant si comic. Ridzi isi apara onoarea pe blog, pentru ca partidul incearca acum sa scape de ea, dupa ce a salvat-o de o perchezitie. PDL se zbate in dilema de tip mafiot: nu stie ce sa faca cu penalii. Sa-i ucida politic sau sa ramana uniti, intr-o mare familie, dupa model PSD?

Intr-o postare de astazi, 20 decembrie, Monica Iacob Ridzi le scrie pe blogul sau, pe un ton suspect de vioi pentru un om bolnav, colegilor din partid care i-au cerut demisia: "Vin Sarbatorile, Doamnelor, Domnilor. Iertati-ma, dar nu va voi raspunde. Am avut un an greu, mi-a fost teama pentru viata mea si a copilului meu, stiu ca ma asteapta si alte provocari si, credeti-ma, poate si de aceea, acum, nu vreau sa va raspund. Vreau, doar, primul Craciun alaturi de copilul meu, in liniste. Va doresc, din suflet, Sarbatori Fericite. Si, poate, pe 27 decembrie..."

De remarcat suspansul din final, dar si tehnica aruncarii copilului in calea procurorilor. Primul care a utilizat-o a fost Adrian Nastase. Cele doua cazuri - Nastase si Ridzi - seamana ca doua picaturi de apa. Si fostul premier s-a aparat, in februarie 2006, tot cu argumente de ordin sentimental de o cerere - bizara coincidenta - tot de perchezitie: "S-au pus sigiliile la apartamentul fiului meu cel mare si in el erau lucruri ale fiului meu cel mic, care trebuia sa mearga la scoala" - se plangea atunci Nastase, adaugand ca familia sa este supusa "unei presiuni extraordinare". E adevarat ca melodrama de apartament imaginata de Nastase nu se compara cu tragedia antica proiectata in cazul Ridzi: o mama suferinda alaturi de pruncul ei, un Parlament emotionat si un Presedinte confuz.

Mai lipseau emisiuni la TV in care procurorii sa fie pusi la zid si mama Ridzi jelind in studio cu copilul in brate.

Cei doi cercetati penal se comporta identic, la fel si partidele lor. Ridzi se apara dupa ghidul cercetatului penal scris de Nastase: isi ameninta colegii, le sugereaza ca pot urma ei, acuza procurorii de abuzuri, se agata disperata de proceduri parlamentare si incearca sa impresioneze opinia publica. In final, partidul face scut in jurul lor. La fel ca PSD in cazul Nastase, PDL sacrifica interesul major al societatii ca sa salveze interese particulare.

Fostul premier a simtit inaintea PDL si a presedintelui Basescu "latura umana" a cazului Ridzi. Inca din februarie 2010, cand s-a discutat prima data cererea DNA la pachet cu scrisoarea lacrimogena a fostului ministru al tineretului, Nastase isi indemna colegii inca de acum un an: "dincolo de luptele politice, eu cred ca ar trebui totusi sa privim astfel de lucruri cu o anumita omenie". Pe 15 decembrie, umanitatea a invins din nou in Parlamentul Romaniei iar procurorilor fara suflet le-a fost trantita usa in nas.

Ceva mai putin umana se arata insasi Monica Ridzi in martie 2006, cand scuipa flacari de la tribuna Parlamentului in directia lui Adrian Nastase, care tocmai scapase, la fel ca ea astazi, de perchezitia procurorilor DNA. Memorabil discursul ei de atunci, ar merita sa-l posteze integral pe blog, dar cum sunt slabe sanse s-o faca, vom reda fragmente relevante mai jos:


  • Eu cred ca adevaratii vinovati sunt aici, printre noi. Respira aerul fortifiant al Parlamentului, se bucura de o imunitate mai mult decat meritata, se infrupta copios din banul public si, cu o pofta de nestapanit, ii rad natiunii in nas!

  • In ultima luna de activitate parlamentara, sub valul, transparent totusi, al votului secret, care pentru unii pare un simplu joc cu bile albe si bile negre, parlamentarii Opozitiei au dat o ultima si devastatoare lovitura de imagine intregii clase politice. Mai intai au blocat functionarea DNA-ului - institutie importanta in combaterea coruptiei la nivel inalt, institutie atat de necesara insanatosirii justitiei. Apoi, voturile numeroase ale acelorasi parlamentari, printr-o inexplicabila si rau inteleasa solidaritate de breasla, au impiedicat justitia sa-si faca datoria in faimosul caz Zambaccian. Perchezitia ceruta de Parchet n-a mai avut loc, fiind vorba de casa unui inalt demnitar, in continuare omul fanion al Opozitiei.
     
  • Prin votul lor, parlamentarii Opozitiei au plasat un important om politic mai presus de lege, ferindu-l, culmea, de justitie, adica de institutia care are datoria de a face dreptate. "Cei tare se intarira cu averea si marirea in cercul lor de legi!" - probabil asa ar conchide poetul nostru national, intorcandu-ne, dezamagit, spatele.
     
  • Prin votul lor, acesti parlamentari nu numai ca au compromis, o data in plus, clasa politica, dar au pus serios sub semnul intrebarii viitorul Romaniei. Acesta este semnalul clar, transmis ieri de Comisia Europeana, prin inaltul sau reprezentant, sosit la Bucuresti. Detalii aici

Profetia doamnei Ridzi in cazul Nastase se va implini si in 2010, cum s-a implinit in 2007 si in 2008. Raportul Comisiei Europene va fi prost. Va mentiona obstructionarea politica a marilor dosare de coruptie si va fi un motiv in plus pentru mentinerea mecanismului de cooperare si verificare pe justitie.

Intrebat ce parere are despre fenomenul PSD-izarii PDL, pana si Traian Basescu, mai indulgent cu PDL decat cu PSD, mai intelegator cu Ridzi (marea sustinatoare a fiicei sale in campania din 2008 pentru europarlamentare) decat cu altii, a trebuit sa admita, la discutia online cu cititorii HotNews.ro: Ai dreptate. PDL-ul pare sa fi abandonat criterii morale extrem de importante in politica. Sper sa revina, altfel se condamna singuri, definitiv si irevocabil.

Pana la votul din 15 decembrie din Parlament, PSD avea reputatia de partid corupt, care obstructioneaza justitia si sacrifica interesele Romaniei. Nimeni n-a pretins vreodata integritate de la Nastase&co. Stanga n-a facut vreodata parada de criteriul moralitatii. Nu si-a ridicat vreodata standarde politice prea inalte pentru ca nici elctoratul nu-i judeca dupa exigente prea mari: "Fura - toti fura - dar sa ne dea si noua ceva". Nu ca ar avea circumstante atenuante, dar pur si simplu nimeni nu are asteptari prea mari din zona stangii.

In schimb, PNL si PDL si-au ridicat singuri stacheta foarte sus. Prin urmare, e firesc sa fie judecati mai asupru cand sar pe sub ea. De pilda, PDL a semnat in august 2008 Pactul pentru statul de drept, propus de mai multe ONG-uri, care incepea cu urmatoarea fraza: "Raportul Comisiei Europene din 23 iulie 2008 critica lipsa de vointa politica in domeniul anticoruptiei la nivelul Parlamentului din Romania, manifestata prin refuzul Parlamentului de a permite investigatiile in cazurile cu fosti ministri, si incercarile Parlamentului de a adopta modificari ale codului de procedura penala care ar impiedica orice investigatii penale semnificative."

Apoi, PDL si Traian Basescu au vorbit despre "tepele din Piata Victoriei" in campania din 2004, nu altii.

Care este astazi raspunsul politic al PDL la problema coruptiei? Il ajuta pe Mircia Gutau, fostul primar din Valcea condamnat la 3 ani si jumatate pentru coruptie, sa devina cetatean de onoare al orasului. Il alege pe Antonie Solomon, arestat timp de sase luni intr-un dosar de coruptie, in fruntea filialei Craiova. Il pune pe Bogdan Cantaragiu, cercetat penal in dosarul Pasat, sef la o filiala de sector din Bucuresti. Tace paralizat cand fostul secretar de stat de la finante, Gratiela Iordache, este trimisa in judecata intr-un dosar de evaziune fiscala. Inghite in sec cand un alt parlamentar PDL, Mircea Banias, este pus sub acuzare tot intr-un dosar de evaziune fiscala.

Asadar, care este reactia institutionala a PDL in fata noului val de cercetati penal si trimisi in judecata? Cu ce difera ei de PSD la capitolul "cercetati penal"? De ce nu-i suspenda din partid? De ce nu-i exclude? De ce nu le interzice accesul la candidaturi sau functii publice? Ce-l impiedica pe Emil Boc sa ia o decizie? In lipsa unor actiuni ferme, PDL arata de fapt ca este un partid construit la fel ca PSD, dependent de retele locale de coruptie, putred la baza si infectat pana la varf.

PDL amana un deznodamant si in dosarul Pasat, caz mai fioros decat toate la un loc. Aici vorbim de o cerere de arestare pentru acuzatii de santaj. Pasat trebuia audiat in comisia juridica pe 15 decembrie. In iuresul motiunilor de cenzura si al disputelor pe legea bugetului, partidul l-a facut uitat. In comunicatul DNA din 7 octombrie, procurorii justificau astfel cererea de arestare a deputatului PDL: "Atunci cand a intampinat opozitie din partea reprezentantilor administratiei publice locale ori a firmelor care isi adjudecasera contractele de achizitie publica, invinuitul a recurs la diverse forme de intimidare, mergand pana la amenintari si acte de violenta".

Ti-e si groaza sa-ti imaginezi cum arata detaliile acestui caz, cu acuzatii de santaj si acte de violenta, cu gorile locale si cutite puse la gatul primarilor din Giurgiu. Cum spuneam la inceput, nu poate fi decat un fel de Prizzi-Ridzi romanesc: ridicol si grav, enervant si comic in acelasi timp.

Salvand onoarea marii familii Ridzi, PDL se condamna la moarte sigura in 2012, pierde ireversibil atributul diferentei fata de PSD. Un set de decizii ferme - excluderi, suspendari, interzicerea candidaturii in 2012 - ar mai putea salva ceva, dar e deja mult prea tarziu.


luni, 20 decembrie 2010

adevaratu' urmas al tatii omida kaghebusha neaga cu tarie: "io nu's deoloc ca voi" (de stinga adeca)!

le cam miroase taika ilici:
"Domnul Iliescu, făcând această apreciere, îmi face un compliment, pentru că în viziunea domniei sale (...) a fi de stânga înseamnă a fi deschis către problemele sociale, către problemele oamenilor nevoiaşi. Eu nu sunt de stânga, îl dezamăgesc pe domnul Iliescu, nu sunt deloc de stânga. Dimpotrivă, am avut şi am în continuare o maximă reţinere pentru că simplul motiv că stânga, în afară de a clama toate aceste sensibilităţi şi forme de solidaritate, n-a prea reuşit să rezolve aceste probleme când a guvernat, cel puţin în România", a declarat Crin Antonescu. El a explicat că dreapta nu e o politică exclusivistă, "aşa cum concepe Iliescu". "Dreapta nu e o politică destinată doar celor bogaţi sau celor puternici, ci este politică menită să dea şansa fiecărui membru al societăţii să trăiască mai bine, să-şi afirme libertatea şi să aibă nişte drepturi pe care nimeni să nu i le pună în discuţie", a explicat preşedintele liberal. Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat, duminică, la Pro TV, că, în opinia sa, Crin Antonescu ar fi ''un bun om de stânga''. ''Crin Antonescu nu prea are virtuţi de om de dreapta care să îl motiveze ca om politic pur sânge de dreapta. Chiar este deschis către problematica socială'', a spus Ion Iliescu.

codu' munci, cu un sigur "i"

ce aclamam noi?
"Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face de loc în ţara noastră!"
"Bravo! (aplauze entuziaste.)"
daca munca e pentru tractoare si pentru robotzi (daca nu e pentru rotopercutzionistii omniprezentzi), atunci ce ne trebe noo un nou cod al munci, cu un singur "i"?
cica "patronatu' romun" nu poa' sa'si desavirsasca 'naltele calitatzi 'ntrepenoriale daca n'are si unealta codului munci, c'un singur "i", la 'ndemina.
pai, nu ziceau "astia" ca sectoru' partecoler s'o ajustat fara prea multe gretzuri, fara mofturi si 'ntrebari suplementare?
il doare'n spatele curtzii pe nenea patronatu' de ezistentza, sau nu, a codului munci, cu un singur i, a codului bunelor manere or a codului oceanic, fara cap si coada!
ca el tot cu salaru' menim p'economie scris in carticica, sa nu zic condicutza,  de munca stie sa'si recompenseze sclavii, pe luna, nu pe pamant, cu cod or fara cod.
cre' ca singuru' patron serios, si se stie ce fac oamenii seriosi (se fu t 'n cur, zice o vorba din popo'), pe car' il pasioneaza subectu' e nenea statu' romun, ala obezu', cu intii statatoru' de la cotroceatza, cel car' se tot lauda c'a desponibilizat nu'ş' cite 'j de mii de bujetofori-lum(p)enofori, dupa ce lunile trecute fix zicea ca ba dimpotriva, ba p'a dumnevoastra, si'a mamicitzii dumneavoastra, sa traitzi!

da' cum ramine atuncea cu dinozauru' oltean care pre_zicea:
Toate măsurile nepopulare se încheie la 1 ianuarie 2011.
2011 trebuie să fie anul în care aceste măsuri să producă efecte pozitive.
TOATE masurile nepopulare, bey basescule, 'ntzelegi?
ori n'ai aflat ca omu' e de la partid?
dacă nema putirinza geaba chichirez gilci_ava, nu stiai?

sâmbătă, 18 decembrie 2010

o popeasca patrioata, si cu viitoru'n fatza (sau in spate, dupa preferintza)

 ATENTZIUNE!
SUBIECT TABLOID!
a nu se accesa de catre "scrobitzi"! 

multzumita lu' radu banciu, si a lu' unspemetri luai la cunostintza, cu ceva intirziere, de existentza unei fiintze nascatoare de pui vii, si ziarizda pe deasupra (chiar redactor shef pe undeva!), care pastreaza rara insusire, pe linga multe altele, d'a fi o buna patrioata.  

joi, 16 decembrie 2010

revolta "nebunului" urban fatza de peizanii pedelisti

Degeaba scoatem tara din criza economica daca o afundam in cea morala !Despre CSM, lupte si jocuri aberante in PDL

Imi aduc perfect aminte de aspectele de care am tinut seama cand in 2008 am acceptat sa candidez din partea PDL pentru Senatul Romaniei.
Imi aduc aminte de faptul ca percepeam PDL drept partidul anti-coruptie, speech-urile indreptate impotriva PSD- care facea scut in Parlament in jurul termopanelor lui Nastase, dorinta de a se moderniza cu adevarat statul roman, si elimina putregaiul din politica si birocratia romaneasca. Constat insa faptul ca incet dar sigur, PDL este mistuit de proprii demoni, de actul de guvernare, de accesul la resurse.
In 2008 PDL era un singur grup unit in jurul ideii de schimbare in bine a tarii. De la PSD nu prea ai ce sa astepti intrucat si atunci si acum ei nu fac decat sa aplice politica de cadre si procedeele mostenite de la PCR si perpetuate. Acum PDL este impartit in "echipe" [nu le putem zice gasti sau grupuri de interese ca se supara unii sau altii] care se lupta orbeste, sacrificand imaginea partidului, pentru o suprematie care arata din ce in ce mai mult ca zbaterea copiilor din celebrul "Imparatul mustelor". PDL a ajuns bunaoara sa refuze cererea DNA in cazul Ridzi; absolut ridicol, fara finalitate in planul personal al deputatei, insa cu consecinte publice cataclismice pentru imaginea publica a acestui partid.
In acest moment singura sansa a lui Ridzi este sa i se termine cat mai repede procesul si sa lupte sa demonstreze ca este nevinovata. Decizia luata de plenul Camerei Deputatilor de a refuza cererea DNA, data cu girul deputatilor PDL este absurd si rusinos. Trebuie spus un adevar : in acest moment exista in randul judecatorilor sau procurorilor un soi de furie la adresa politicienilor. Unde-i prind, le aplica masuri dure, extreme si uneori disproportionate in raport cu incalcarile legii comise de acestia. Un soi de competitie bolnavicioasa.
Daca pe Andrei nu il chema si Placinta, avea sanse cu 50 % mai mari sa fie pus in libertate, insa cum mama lui este senator, eu cred ca va sta mult timp in spatele gratiilor. Nu zic ca este vinovat sau nu. Asa cum nu zic si nu stiu daca Ridzi este vinovata sau nu. Stiu insa ca PDL nu avea voie si nevoie sa se expuna astfel incat in acest moment orice roman sa poata puna fara regret semnul de egalitate intre PSD-ul ce il proteja pe Nastase de procurori, si decizia similara aberanta luata de PDL in cazul Ridzi. Va spun eu ca deputatii PDL i-au facut infinit mai mult rau decat bine lui Ridzi. Al doilea motiv major pentru care m-am alaturat PDL in 2008 a fost faptul ca partidul era alaturi de romani. Nu ma refer aici la decizia politica populista gen cresterea salariilor la profesori, ci la faptul ca partidul urmarea apararea celor care nu se pot apara.
Tot astazi in Comisia de Buget de la Camera Deputatilor, cativa deputati PDL au decis sa ingroape sperantele a 4,4 milioane de romani care au credite la banca acceptand o solicitare aberanta a bancilor ca OUG 50 din 2010 sa se aplice si creditelor in derulare. Decizie care nu ajuta nici macar bancile, care vor fi asaltate cu procese de catre clienti. Decizie care contravine unei ordonante de guvern data de Guvernul PDL, si care nu a servit decat satisfacerii intereselor unor deputati care si-au negociat ocuparea unor posturi de conducere in fruntea unor banci , pentru ei sau acolitii lor.
Iarasi PDL a decis aberant, ilogic si fara sens. In final, PDL era perceput in 2008 ca partidul care doreste sa elimine din Justitia romana si din institutiile statului, sistemul de promovare a unor non-valori, a unor persoane aservite unor indivizi fara scrupule, pusi pe inavutire personala, care doreste cu adevarat depolitizarea institutiilor statului roman.
Astazi, la votul pentru membrii CSM , consider ca PDL a picat si acest ultim examen in fata instantei de judecata morala a romanilor. Va spun ca in acest moment, "echipele" care se lupta in PDL pentru putere, au un numitor comun : BLOCAREA POSIBILITATII CA MODELUL MACOVEI SA FACA PROZELITI. Sa va explic.
Votul de azi din Senat , a aratat clar faptul ca d-na Ana Maria Cristina, candidata din partea SAR pentru un post al societatii civile in CSM, a avut o singura "vina" sau pata la dosar : cineva i-a pus eticheta de "omul lui Monica Macovei" . Sindromul Macovei bantuie multi lideri PDL, care in dorinta disperata de a ramane conectati la resurse [caracter imprumutat pe baza de patent de la cei care au depus deja brevet de inventie si ma refer aici la pesedisti] , nu isi doresc sa apara multi indivizi care gandesc si actioneaza, ba mai si iau atitudine atunci cand constiinta lor intra in conflict cu o "linie de partid" fixata culmea, nu in BPN-ul partidului, ci de cativa initiati. Alti "macovei, preda, urbani etc" trebuie sa nu apara si aici majoritatea liderilor PDL si-au dat mana de la mana sa aiba grija sa nu se intample acest lucru. Si daca impiedica accesul sau ascensiunea unor asemenea incomozi, nu este prea mare pierdere ca mai latra un Preda, Macovei sau Urban. Astia mai au cativa ani de mandat si se vor elimina "natural" intrucat partidul nu o sa-i mai sprijine in veci, goleana traseimului politic adica pericolul migrarii la PSD sau la alt partid parlamentar nu exista, iar cand vor veni iar alegeri cum romanul se lasa mintit si pacalit cu bere, mici, faina sau de populism ieftin, iar ei vor disparea. Adica genul de invidizi de care in 2008 PDL avea nevoie pentru "reforma clasei politice" au devenit in doar 2 ani de guvernare, niste anticorpi periculosi , care necesita eliminare urgenta.
Sigur, sunt multe lucruri pentru care uneori Monica Macovei sau Cristian Preda gresesc.De exemplu cand ei spun ca in politica nu au ce sa caute oameni de afaceri; Las' ca a avut si are PDL scriitori, poeti, etc care au demonstrat ca doar cu ei nu se poate manageria o tara.
Sigur, mai iese presedintele Basescu si zice ca am gresit cand am redus cota unica de la 16 la 10 % in Senat, sau ca nu va accepta schimbarea denumirii rom-tigan. Insa astea sunt dezbateri de idei. Cand o dezbatere de idei este dura la nivel de ura, atunci se ajunge ca numai din dorinta ca omul lui Macovei sa nu ajunga in CSM, sa se faca praf o institutie intreaga.
Dupa noi si in jurul nostru potopul.
Cum s-a derulat istoria votului rusinos de la CSM.
Luni seara, am stabilit impreuna cu premierul Boc care la randul lui discutase cu presedintele tarii, sa o sustinem la Comisia Juridica pe Ana Maria Cristina, candidata din partea SAR. Si punct. Am respectat acest lucru marti la Comisia Juridica unde Ana a primit toate cele patru voturi ale senatorilor PDL. Insa apoi undeva, cineva, cumva a rupt firul. Daca marti seara, la un moment dat se vehicula faptul ca ar trebui sa o agreem si pe Dumitrescu Corina, luni la Plen, liderii grupului PDL ne-au anuntat ca decizia s-a luat si anume aceea ca sa NU SUSTINEM PE NICI UNUL DIN CEI PATRU CANDIDATI AI SOCIETATII CIVILE.
Dar ce avem cu Ana ? Ce i se poate reprosa ? De ce sa nu o votam ? am intrebat aceste lucruri fara sa primesc raspuns. Si va asigur ca multi colegi senatori erau la fel de nedumeriti ca si mine. Ni s-a spus "pe surse" ca nu este agreata fiind prea aproape de Macovei, ba chiar un lider al PDL imi spune azi textual " Iulian, neavand functie de conducere tu nu participi la decizii si nu ai de unde sa stii ca Macovei nu este binevenita in PDL prin atitudinea ei , si atunci orice este legat de ea, este privit din start cu ura; cine l-a pus pe Basescu sa iasa aseara sa zica cum ar trebui votat la CSM ? Iar in acest moment votul din Senat s-a dat cumva la pachet pentru ca aia deranjati de Macovei, au un mare dinte si fata de Basescu".
Am reluat putin scorurile de la votul din Senat si mi-am dat seama dintr-o data ca "liderul" avea dreptate. Asadar la prima tura de vot, liderul de grup ne-a spus " votam la toti candidatii soc. civile 1-2 adica impotriva". Eu am spus clar ca o voi vota pe Ana Maria Cristina.
Rezultatul votului ?
- Alistar - 64 impotriva / 31 pentru
- Dumitrescu Corina - 49 impotriva / 64 pentru
- Ana Maria Cristina - 97 impotriva / 7 pentru
 Asadar, s-a produs deja primul "derapaj" intrucat in sala NU erau mai mult de 57 de senatori ai opozitiei, deci vreo 6 senatori ai coalitiei UDMR-UNPR-PDL au pus umarul la accederea in CSM a d-nei Dumitrescu. S-a consumat apoi actul II al piesei de teatru. Senatorul PSD Grebla, a spus ca trebuie sa se faca turul II intre Alistar si Ana Cristina. Aberant, in afara legii 317/2004 pentru ca singura solutie legala era aceea ca urmare a votului de mai sus, s-a ocupat doar un loc al soc. civile in CSM si al doilea loc urma sa se ocupe in legislatura urmatoare cu depunerea de noi candidaturi. Din nou in mod ciudat, in loc sa ne opunem aceste prostii, acestei capcane intinsa de PSD, liderii de grup au decis sa votam. Dezastrul anticipat de mine s-a produs. Alistar a luat 57 voturi pentru si 51 impotriva iar Ana Maria Cristina a luat 46 de voturi pentru si 60 impotriva. Pentru cele 46 de voturi pentru vreau sa multumesc in special colegilor senatori de la PDL si in special celor din jurul meu. Acestia m-au intrebat cum sa votam si le-am spus ca este ilogic sa nu o sustinem pe Ana doar pentru ca sunt lideri ai PDL care spun ca ea este omul sperietoarei Macovei. Nu a fost insa suficient si Alistar a ajuns in CSM . Le multumesc colegilor senatori PDL pentru ca bag mana in foc ca Ana nu a primit nici un vot de la senatorii UNPR si am dubii serioase si din zona UDMR....
Revenind si recapituland. Cum si cine i-o mana pe unii lideri PDL sa copieze fidel erorile, greselile, patentul de necinste, lipsa de integritate aplicat inaintea lor de partidele si guvernele care au dus Romania in prapastie morala si financiara ? De ce tine mortis acest partid sa faca exact la fel cum au facut ceilalti? Pentru ca asa ajung si la o alta intrebare ridicata de multi ziaristi sau cetateni : Ce mai cauti nene in PDL? Pai si ce variante avem ?
PSD-ul unde Ponta loveste la temelia colegilor de partid, de sub pulpana lui tatuka Iliescu ?
PNL-ul unde politica de stanga ar trebui inscrisa la OSIM ca model de a nu pierde trena partidului principal de opozitie PSD, cu tradarea principiilor si valorilor de dreapta ?
UNPR.................in locul punctelor, puneti voi ce credeti dar nu imi cereti sa spun ce cred eu despre acest partid.
Asa ca ramanem cativa "ciudati". "inadaptati" "indivizi care nu intelegem fenomenul politicii romanesti" sa speram ca poate intr-o zi, intr-o dimineata, PDL va reveni la valorile din 2008, la ideile de atunci, fie prin implozie, fie printr-o miraculoasa transformare peste noapte, fie printr-o scindare. Pana atunci timpul mandatelor noastre se scurge, si in 2012 respectiv putin mai tarziu [ europarlamentarii ] noi vom pleca acasa, si ei "adaptatii" vor scapa de noi; Dar atunci Romania va fi scapat din nefericire sansa de a se schimba real si decisiv. Nu poti insa sa nu regreti si oftezi dupa cum arata PDL in 2008.
Sunt de acord sa ma expun public si sa sustin masurile dure de reforma luate de Guvern. Ele sunt necesare pentru eliminarea cancerului din administratie, jaful din banii publici. Ce au insa unii cu ideea de asanare a Justitiei ? de eliminare a coruptilor din clasa politica ? Asta nu face parte in viziunea lor din planul de salvare a tarii ? Sau se doreste ruinarea totala a increderii romanilor in clasa politica, ca sa stea acasa in 2012 si sa poata primarii cumpara voturile cu mici si bere ? O sa avem in 2012 asfalt, scoli, autostrazi, insa nu vom avea ceva ce l-a definit si separat pe scara evolutiei pe om de animal : CONSTIINTA SI VERTICALITATE MORALA. Degeaba scoatem tara din criza economica daca o afundam in cea morala. Care va fi viitorul si soarta noastra a "inadaptatilor " ? Sincer, nu asteptam sau nu ne lasam in seama faptului ca va iesi mereu un Basescu sa ne sprijine.
Pana la urma este vorba de o lupta politica. Noi nu avem functii si nu concuram pentru functii in actualul PDL. Tanjim la PDL-ul din 2008, cel putin eu, vreau sa il am acum coleg de Senat pe deputatul Boc de atunci cu care sincer puteam darama muntii si dinozarii comunistoizi. Ce va fi pana la congresul din martie 2011 ? Greu de spus. Insa Romania si romanii si-au pierdut reperele. Faptul ca PDL repeta FIDEL modelul PSD este regretabil si naucitor. Pentru mine unul, solutii gen Partidul Poporului sau alte asemenea nastrusnicii sunt excluse. Un partid cu adevarat de dreapta este de dorit. Si mai este de dorit ceva. Monica Macovei este europarlamentar, adica este si politician. Atitudinea ei in fata coruptiei, a asanarii sistemului sunt abordari corecte. Trebuie insa sa incerce sa renunte la o pozitie de necolegialitate fata de cei care au sentimentul de apartenenta la anumite idei pe care le expune. Si ma refer la faptul ca trebuie sa migreze de la ceea ce-i spunea senatorului Hassotti cand in Senat exista alianta DA , cand l-a naucit pe acesta spunandu-i " va urasc pe toti" la constientizarea faptului ca trebuie sa-i atraga pe cei care impartasesc aceleasi valori. Numai asa se va putea construi ceva; altfel vom ramane voci separate, niste "inadaptati" care nu "inteleg" fenomenul si pe care actualul sistem o sa-i excluda cand le vor expira mandatele. Asta pentru ca romanii nu sunt pregatiti in acest moment sa sustina candidati independenti iar acestia oricum nu au cum sa aiba forta unui partid.
Nu este tarziu ca toti cei din PDL care acum nu mai inteleg nimic din ce se intampla si de directia in care merge partidul , sa isi gaseasca un numitor comun. Pentru ca o spun sincer : Romania nu are sanse sa fie scoasa din blocajul moral si de integritate actual de PSD sau nici chiar de catre PNL ; Tot din interiorul PDL poate porni valvataia care cuplata la schimbarile produse in economia tarii odata cu aceste reforme, sa termine ceea ce s-a inceput in 2008. Bine arata atunci PDL-ul !

-- Urban I. Iulian
Senator de Ilfov Grupul Parlamentar al PDL din Senat
Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei

miercuri, 15 decembrie 2010

basescu ridziculizat

iacata'l pe taikutzu' cutzu de baselu facindu'si trebile murdare tot cu zgarda veche, da' de nadejde, a partidului, el pozind, biensiur, si'n continuare, in arhanghelu' direptatzii calare p'o juma' de jumara rinceda de epure schiop incrucisat mai rau ca raposatu' paunescu c'o herghelie de basne eclectice'n trichineloza lor.
cu toata siretenia'i proverbiala, circumstantzele'l_indica pe dumnealui drept tartoru' 'ntregii faradelegi ridzoase, 'ncepind cu ambitzu'i propriu si personal d'a'si transmuta ploada a mica transformind'o din lingou' de aoleo al pitzipoancii de dorobantzi in lingura de lemn tanaçoise brusselez-strasbourgez.
a dus'o pe ridzoasa'n pacatu' d'a da cu putere cu mucii'n fasolea legalitatzii socialiste de piatza ca sa faca rost de malaiu' trebuielnic 'ndeplinirii misiunii'ntocmai si la timp.
cu largu' concurs al organilor interne, si deja alterate, de partid, ce, odata cu satisfacerea capritzului basesc, simtzira ca'i vor si 'nchide gura aia pacatoasa pe teme de corupaciune.
'ntilnirea ce'o puse la cale, alaltaieri, cu partidele parlamentare fu' tare, futare de mama, cin' le trasa el sarcini pe linie de (c)ridza, s'afle popo'u' de sapte la suta care'si mai cata'n buleftin calindaru' cu chipu'i shuiu ca el tot titi duru si sperjuru'i pe car' il stim, da', aparte, facindu'le cu ochiu', ala neafectatu, comilitonilor comalimentatzi.
scenografie in forma continuata repetata si eri la confrerintza de presa.





duminică, 12 decembrie 2010

un geniu de ne'ntzeles din doo texte, ori textile

textu' unu:
Lucrul care mi se pare ca impinge volumul lui Alex Mihai Stoenescu spre capodopera este proportia dintre forta vertiginoasa a cuvantului si parabola moderna a puterii pe care ea vine sa o sustina: puterea pe care o capata ideea atunci cand devine sistem, cand reuseste sa cuprinda si sa stranga in chinga ei simturile si mintea omenirii. De putine ori invazia cuvintelor in pagina a slujit mai bine ca aici o arheologie a cinismului si a cruzimii. Arheologie, totodata, a modernitatii careia ii apartinem si care va propune lumii o regula noua: pentru ca un imperiu sa se poata naste este nevoie ca el sa fie precedat de un imperiu al cuvintelor, deci de o ideologie. Armele nu mai pot de acum strapunge lumea decat dupa ce ideile au penetrat-o, iar pentru ca un tiran sa poata aparea este nevoie mai intai ca un doctor angelicus sa-si fi incheiat lucrarea. Sa citim aceasta carte extrema: patimilor lui Toma D'Aquino le raspund, la celalalt capat al istoriei si amplificate de ea, patimile vietilor noastre.
textu' doi: 
Activitatea sa a fost recompensată de trei ori cu suma de 500 de lei în perioada 1984-1986. Iată cum povesteşte unul dintre ofiţerii de Securitate o acţiune de-a lui Alex Mihai Stoenescu, din 12 aprilie 1984. „În dimineaţa zilei de 12.04.1984, la ora 9.50, a surprins, în dreptul agenţiei CEC din Piaţa Amzei, un individ care fotografia cozile la diferite magazine. Sursa l-a urmărit pe individ şi i-a reţinut semnalmentele, după care s-a deplasat rapid în dreptul cofetăriei Casata, unde a făcut cunoscute cele văzute unui sergent major de miliţie aflat în misiune. Împreună cu acesta, sursa şi alţi lucrători de miliţie, precum şi un ofiţer M.I. au pornit în căutarea individului, cercetând magazinele şi toate unităţile comerciale din zonă. La ora 10.30, sursa l-a identificat pe individ în apropierea unor cozi şi a atras atenţia ofiţerului M.I. că individul (alertat de agitaţia subofiţerilor de miliţie) s-a ascuns între oamenii de la coadă. În momentul în care individul s-a izolat de coadă încercând să-şi plaseze aparatul foto într-un autoturism a fost reţinut şi identificat. În continuare, sursa s-a deplasat la IGM unde a dat relaţiile necesare şi unde a aflat că individul a cerut să părăsească ţara şi că ar fi recidivist”, a notat ofiţerul. În urma reclamaţiei, cazul a ajuns la Securitatea Municipiului Bucureşti, la locotenentul major Cioclan. Acesta a trecut la anchetarea persoanei care a fotografiat oamenii care stăteau la rând şi a ajuns la concluzia că pozele erau făcute cu intenţia de a fi trimise peste graniţe, la postul Radio Europa Liberă. Pentru informaţia furnizată, Alex Mihai Stoenescu a fost recompensat cu suma de 500 de lei. „Pentru modul cum a acţionat în vederea prinderii unui infractor care făcea fotografii în Piaţa Amzei în scopul trimiterii lor postului de radio Europa Liberă, precum şi pentru informaţiile furnizate, propun stimularea informatorului «Gavrilescu Adrian» cu suma de 500 de lei”, se arată în nota ofiţerului. Primirea banilor este certificată de chitanţa din 4 mai 1984, semnată cu numele olograf Gavrilescu Adrian: „Am primit suma de 500 de lei din partea M.I. pentru sprijinul acordat”.
multzumim p'aceasta cale urmatorilor: 
schmoukiz
cristian andrei
cristianpreda
pentru contributzia adusa la relevarea acestor noi, pentru noi, si multilaterale calitatzi ale domnului alex mihai stoenescu.